Avuţia de milioane de euro de sub sutana Mitropoliei Moldovei. Cum arată maşina de făcut bani a prelaţilor moldoveni
Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, organizată juridic sub forma unei fundaţii non-profit, conduce în topul entităţilor de acest gen în privinţa veniturilor pe care le realizează. Potrivit datelor financiare, unitatea ce administrează hoteluri, pensiuni, terenuri, librării sau centre de pelerinaj a realizat în anul fiscal precedent venituri de 53,6 milioane de lei.
Datele financiare oficiale ale Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei (MMB), cu sediul în Iaşi, plasează unitatea de cult pe primul loc în privinţa veniturilor realizate de fundaţii. Unitatea de cult ce patronează arhiepiscopiile din zona Moldovei şi a Bucovinei este organizată din punct de vedere juridic sub forma unei fundaţii non-profit, ceea ce înseamnă că orice sumă realizată în plus anual trebuie reinvestită în activitatea unităţii. În cazul mitropoliei, an de an, indiferent de sumele ameţitoare pe care mitropolia le realizează la capitolul “excedent bugetar”, reprezentanţii unităţii de cult au susţinut că banii au fost reinvestiţi în activităţi filantropice.
Anvergura financiară a MMB reiese cel mai clar din datele pe care unitatea de cult le-a raportat la Ministerul Finanţelor, pentru anul fiscal precedent. Aferent anului 2014, unitatea a raportat venituri totale de 53,6 milioane de lei şi cheltuieli de 46,6 milioane de lei, rezultând un excedent de 7 milioane de lei. Cifrele sunt mai mari decât cele din 2013, atunci când MMB realiza venituri cu 3 milioane de lei mai mici decât în 2014.
Avuţia MMB
An de an, interogaţi de presă cu privire la destinaţia banilor în plus pe care îi raportează, reprezentanţii MMB au invocat redistribuirea lor pentru activităţile specifice pe care le derulează.
“Nu putem spune că am înregistrat profit, deoarece acesta nu este impozitat. Statul ne permite această facilitate doar cu obligaţia de a redistribui excedentul obţinut într-un an în bugetul pe anul următor. În special, excedentul este cheltuit în totalitate pe activităţi filantropice. Aceşti bani provin, în mare parte, din donaţii”, a declarat Constantin Sturzu, purtător de cuvânt al MMB.
În ceea ce priveşte avuţia MMB, o sumă cu caracter estimativ poate fi invocată tot raportându-ne la datele transmise către Finanţe. Astfel, potrivit cifrelor transmise, unitatea de cult are capitaluri totale, fie că vorbim de terenuri, clădiri, vehicule sau active financiare de 121 de milioane de lei, echivalentul a peste 27,5 milioane de euro, potrivit cursului valutar de luni.
De unde vin banii
MMB s-a transformat după Revoluţie într-o adevărată companie ce gestionează afaceri în diferite ramuri economice conexe celei religioase. Venituri consistente, deşi imposibil de cuantificat, vin din activităţile turistice al MMB. În staţiunea Durău, de pildă, Mitropolia deţine un hotel în toată regula, „Casa Pelerinul“, şi alte şase vile pentru servicii de cazare independente de mănăstire, cedate gratuit, anul trecut, în perioada preelectorală, printr-o decizie a Guvernului. La Miclăuşeni, undeva după graniţa cu judeţul Iaşi, Mitropolia deţine un castel, lăsat moştenire de ultima supravieţuitoare a familiei Sturdza.
Un alt domeniu în care Mitropolia Moldovei deţine proprietăţi importante este cel silvic: suprafaţa de pădure deţinută ajunge la aproape 10.000 de hectare. Tot în Neamţ MMB deţine şi o fabrică de cherestea, oferită cu titlu gratuit, în 1995, de prim-ministru de la acea vreme, Nicolae Văcăroiu.
La Iaşi, MMB deţine un centru medical şi expoziţional, Providenţa, prin care se oferă servicii medical şi se organizează, contracost, evenimente. Lista este completată de centre de pelerinaj, tipografie, magazine online de vânzare a obiectelor bisericeşti etc. „Tot ce este în posesia Mitropoliei este în folosul unor comunităţi. Lemnul din pădure este trimis ca lemn de foc la bisericile mai sărace. Cabanele nu ştiu la ce sunt folosite, dar probabil că tot pentru oameni. Să nu creadă cineva că îşi face vreun angajat al Mitropoliei vacanţele acolo pentru că, dacă vrem vacanţă, ne-o facem pe banii noştri“, adauga preotul Constantin Sturzu.