José Sanchez Del Rio, martir la doar 14 ani
Istoria sfinților se îmbogățește cu o nouă pagină de credință și curaj. Printre decretele de canonizare aprobate recent de Papa Francisc se află și decretul privind un adolescent. În vârstă de 14 ani, José Sanchez Del Rio a murit martir în 1928, în timpul revoltei așa-numiților „cristeros”, catolicii mexicani care s-au răzvrătit împotriva persecuțiilor anticatolice decise de președintele din acea vreme, Plutarco Elías Calles, printre măsurile anticatolice numărându-se închiderea centrelor și a edificiilor folosite în scop religios. Guvernul i-a numit pe rebeli cristeros, după chemarea lor la luptă: „Trăiască Regele Cristos!”
Pentru creștinii mexicani din anii ’20 ai secolului trecut atmosfera devenise de nerespirat. Președintele Calles – în viziunea căruia Biserica era izvorul tuturor relelor țării – a coborât lama ucigătoare a ghilotinei peste toți cei care făceau parte din comunitatea de credincioși fideli lui Cristos, citim în materialul de pe situl Radio Vatican. Printre măsurile represive sunt amintite închiderea seminariilor și a școlilor catolice, limitarea numărului de preoți mexicani și supunerea lor autorităților civile, expulzarea preoților străini, punerea oamenilor simpli în fața unei alegeri imposibile: sau credința, sau locul de muncă.
Rebeliunea era inevitabilă. O armată de țărani, muncitori și studenți s-au ridicat la luptă pentru a se elibera de jug, fără a fi câtuși de puțin instruiți în „meseria armelor”. Rebelii „cristeros” urmăreau redobândirea libertății de a rosti numele lui Cristos, strigătul lor de luptă fiind „Trăiască Cristos Rege!”, în vreme ce stindardul de luptă era icoana Fecioarei Maria de la Guadalupe. În timpul bătăliei de la Cotija, din 6 februarie 1928, mâinile care au purtat steagul luptei au fost ale unui băiat de doar 14 ani. José Sanchez del Rio și-a implorat mama să îi îngăduie să se alăture credincioșilor în luptă, devenind mascota luptătorilor mexicani pentru Cristos. Aceștia i-au dat numele Tarcisius, după tânărul roman ucis pentru că a apărat Ostia consacrată.
Când, într-o luptă corp la corp, un glonț a lovit calul comandantului, José i-a pus la dispoziție propriul cal, încercând să îi acopere retragerea prin focuri de armă. Însă încercarea nu i-a reușit; José a rămas fără muniții, cei doi fiind prinși. Închis în biserica din satul natal Sahuayo, biserică transformată în coteț pentru găini, tânărul s-a revoltat, atrăgând represaliile soldaților care l-au lovit și l-au torturat. Soldații președintelui Calles au încercat să îl convingă pe José să renunțe la luptă și să îl renege pe Cristos, promițându-i în schimb eliberarea și o strălucită carieră militară. Răspunsul tânărului a fost: „Trăiască Cristos Rege, trăiască Fecioara Maria de la Guadalupe!”.
În fața rezistenței tânărului José, oamenii președintelui au încercat să obțină de la părinții tânărului o răscumpărare, însă José a reușit să îi convingă să nu plătească pentru eliberarea lui și, chiar mai mult, ascuns de o mătușă pe nume Magdalena, a reușit să primească Sfânta Împărtășanie. În data de 10 februarie 1928, spre ora 23, soldații au decis să își descarce furia și cruzimea împotriva lui José. I-au jupuit pielea de pe tălpi, l-au constrâns să meargă pe sare și apoi l-au dus cu forța spre cimitirul satului. José a continuat să strige cele două nume: Isus și Maria.
Unul dintre soldați l-a rănit cu un cuțit, în mod nu foarte grav, cerându-i pentru ultima oară să îl renege pe Cristos. El a refuzat și a cerut să fie împușcat, continuând să invoce fără încetare cele două nume: Isus și Maria. Căpitanul, furibund la auzul celor două nume sfinte, a scos pistolul și l-a ucis prin împușcare. Pe trupul tânărului a fost găsit un bilet pe care scria: „Dragă mamă, m-au prins, în noaptea aceasta voi fi împușcat. Îți promit că în Rai voi pregăti un loc bun pentru voi toți”. Biletul era semnat: „Al tău José care moare în apărarea credinței catolice, din iubire pentru Cristos Rege și Fecioara Maria de la Guadalupe”.
http://www.catholica.ro/2016/01/27/jose-sanchez-del-rio-martir-la-doar-14-ani/
