Ce s-a ales de ultima mănăstire a lui Ștefan cel Mare. Nimeni nu își asumă renovarea lăcașului de cult
În urmă cu peste 500 de ani, în mai puțin de 12 luni, o mână de oameni a reușit să construiască Mănăstirea Dobrovăț, o bijuterie arhitecturală care în ciuda potențialului turistic imens pe care îl are, a ajuns astăzi să nu fie altceva decât o dovadă crudă a nepăsării din țara noastră.
Pe zi ce trece, mănăstirea celebră pentru vechimea sa, dar și a modului în care a fost construită, se deteriorează din ce în ce mai tare, în timp ce autoritățile pasează responsabilitatea renovării acesteia de la o instituție la alta.
Deși se presupune că de 20 de ani s-ar lucra la recondiționarea sa, lăcașul de cult este în pragul prăbușirii, necesitând reparații serioase. Patronul firmei care s-ar fi angajat în reabilitarea mănăstirii are probleme cu legea, motiv pentru care lucrările ar fi fost amânate, dacă nu chiar anulate, după ce Remicon SRL a primit 6,3 milioane de lei pentru restaurarea sa.
„Încercăm să includem Mănăstirea Dobrovăț ca monument UNESCO, așa există șanse să primim fonduri pentru restaurarea ei. Dosarul penal legat de firma Remicon SRL și de lucrările de la mănăstire nu s-a soluționat, iar asta nu a adus decât pierderi. Mănăstirea trebuie refacută, este un punct turistic foarte important, fiind ultima mănăstire sub ctitoria lui Ștefan cel Mare, nu trebuie abandonată. Sperăm că în scurt timp se vor aloca fonduri pentru reabilitarea ei”, a declarat Cătălin Martinus, primarul comunei Dobrovăț.
