Papa Francisc s-a întâlnit cu regizorul Martin Scorsese
Papa Francis l-a adăugat miercuri pe celebrul regizor Martin Scorsese la lista starurilor de la Hollywood pe care le-a primit în întâlniri private în Vatican, în urma avanpremierei oficiale din Roma a noului film al lui Scorsese intitulat „Silence” (Tăcere). Bazat pe un roman japonez de ficțiune istorică, ce povestește persecuția creștină din Japonia, din secolul al XVII-lea, filmul va ajunge în cinematografe în decembrie și relatează povestea a doi preoți iezuiți care călătoresc în Japonia, în mijlocul violențelor, pentru a-și căuta mentorul lipsă, interpretat de Liam Neeson.
Conform unui comunicat de presă al Vaticanului din 30 noiembrie, Scorsese, soția și cei doi copii au fost prezenți la întâlnirea cu Papa Francisc, alături de producătorul filmului și soția lui. Mons. Dario Edoardo Vigano, prefectul Secretariatului pentru Comunicații, a însoțit grupul. Descrisă în comunicat ca „foarte cordială”, întâlnirea a durat aproximativ 15 minute. Papa le-a spus invitaților săi că a citit din 1966, romanul „Tăcere”, scris de autor japonez Shusaku Endo și care a servit ca sursă de inspirație pentru noul film al lui Scorsese. Pontiful apoi a vorbit despre „semănarea” credinței făcută de iezuiți în Japonia și de „Muzeul celor 26 de martiri”, care a fost construit pe Dealul Nishizaka, în 1962, alături de un monument de comemorare a celei de-a 100-a aniversare a canonizării celor 26 de martiri executați acolo în 1597.
În timpul scurtei întâlnirii, Scorsese i-a dat Papei două picturi legate de tema „creștinilor ascunși”. Una dintre ele prezintă o imagine foarte venerată a Fecioarei Maria, pictată de un artist japonez în secolul al XVIII-lea. Papa Francis, la rândul său, a dat invitaților rozarii. Alte vedete de la Hollywood primite de Papa Francis au fost de exemplu Angelina Jolie și Leonardo DiCaprio, care au venit la Vatican pentru a vorbi despre schimbările climatice, în urma publicării în 2015 a enciclicii despre mediu Laudato si. Filmul „Tăcere” a fost prezentat în avanpremieră pe 29 noiembrie, la Institutul Pontifical Oriental din Roma, în prezența a 300 de preoți iezuiți, iar o altă avanpremieră este fixată pe 1 decembrie, în filmoteca Vaticanului.
Scorsese, care a crescut într-un mediu catolic și a petrecut un an la seminar, a făcut și alte filme religioase în trecut. Ultimul a fost controversatul film din 1988, „Ultima ispită a lui Cristos”, care s-a bazat pe o adaptare a romanului lui Nikos Kazantzakis și s-a concentrat mai mult asupra umanității și suferinței emoționale a lui Cristos, decât pe durerea fizică îndurată. Filmul a fost puternic criticat ca fiind scandalos de multe persoane din SUA și nu numai, inclusiv de către mai mulți Episcopi, de Sf. Tereza de Calcutta și de Maica Angelica.
În ceea ce privește credința catolică în Japonia, a intrat în această țară în timpul secolului al XVI-lea, prin eforturile depuse de misionarul iezuit Sf. Francisc Xavier (1506-1552). Preocuparea iezuiților față de japonezi a continuat după moartea sa, și astfel în jur de 200.000 de japonezi au intrat în Biserică până în 1587. Tensiunile religioase au condus la o perioadă de persecuție în cursul acelui an, timp în care multe biserici au fost distruse și misionarii forțați să lucreze în secret. Au avut loc în acest timp câteva episoade de martiriu, iar într-un deceniu alți 100.000 de japonezi au devenit catolici, în ciuda restricțiilor.
În 1593, misionarii franciscani au venit în Japonia din Filipine, la ordinul regelui Filip al II-lea al Spaniei. Acești noi sosiți au dat zel operelor de caritate și evanghelizare, dar prezența lor a perturbat situația delicată dintre Biserică și autoritățile japoneze. Suspiciunea asupra misionarilor catolici a crescut atunci când un vas spaniol a fost capturat în largul coastelor japoneze și au găsit că transporta artilerie. Toyotomi Hideyoshi, un puternic ministru imperial, a răspuns prin condamnarea la moarte a 26 de catolici. Grupul a fost format din trei iezuiți nativi, șase franciscani străini și câțiva laici catolici, inclusiv unii copii. Condamnați să moară prin răstignire și străpungere, au fost duși mai întâi la aproape 1000 km distanță, în orașul Nagasaki.
În timpul călătoriei, au fost supuși torturii publice menite să terorizeze alți japonezi ce credeau în Cristos. Dar toți cei 26 de condamnați și-au păstrat curajul, cântând chiar imnul „Te Deum” atunci când au ajuns pe dealul unde urmau să fie răstigniți. Trei dintre cei mai cunoscuți martiri de la Nagasaki sunt Sfinții Paul Miki, Ioan de Gogo și Iacob Kisai. Cu toate că nici unul nu era preot, toți au fost asociați cu iezuiții: Miki se pregătea pentru preoție, în timp ce Kisai era frate laic și Ioan Goto era catehet pregătindu-se să intre în ordin.
