Sicriul din fungi care ajută la descompunerea mai rapidă a corpurilor umane
Cercetătorii estimează că, astfel, perioada de descompunere va fi redusă la aproximativ doi ani.
Cercetătorii de la Universitatea de Tehnologie Delft din Olanda s-au alăturat unui muzeu local de istorie naturală pentru a dezvolta „Coconul viu”, un sicriu „viu” plin de mușchi, realizat dintr-o specie de ciuperci speciale.
Sicriul accelerează semnificativ timpul necesar pentru ca un corp uman, plus toate hainele și alte materiale care sunt îngropate împreună cu el, să se descompună, de la aproximativ un deceniu la doar doi ani, potrivit inventatorilor săi, notează Futurism.
Acest lucru este în mare parte datorită materialului său de construcție miceliu, o colonie bacteriană cu creștere rapidă, asemănătoare ciupercilor, care poate forma rețele subterane masive. Miceliul este, de asemenea, capabil să neutralizeze substanțele toxice și să ofere nutriție oricărei plante care crește în apropiere, ceea ce înseamnă că folosirea unui astfel de sicriu va fi benefică pentru solul din jur.
„Reciclarea” corpurilor umane
„Coconul viu le permite oamenilor să devină din nou una cu natura și să îmbogățească solul, în loc să îl polueze”, a declarat Bob Hendrikx, fondatorul Loop, startup-ul care a dezvoltat sicriul, într-un comunicat. Pentru Hendrikx, proiectul înseamnă a trăi alături de materialele vii. „În prezent, trăim în cimitirul naturii”, a argumentat el. „Comportamentul nostru nu este doar parazitar, ci și miop”.
„Suntem organisme care se degradează în materiale moarte, poluante, dar dacă le-am menține în viață?”, a adăugat el. „Doar imaginați-vă: o casă care poate respira și un tricou care crește odată cu tine”.
„Coconul viu” se aseamănă cu alte proiecte care au ca scop „reciclarea” corpurilor umane după moarte și care, de asemenea, folosesc bacterii sau ciuperci pentru a accelera procesul de degradare.
„Vrem să știm exact ce contribuție aduce solului, deoarece acest lucru ne va ajuta să convingem municipalitățile locale în viitor să transforme zonele poluate în păduri sănătoase, folosind corpurile noastre ca substanțe nutritive”, a adăugat Hendrikx.