Catolicii din lumea întreagă sărbătoresc şi în acest an Paştele la altă dată decât ortodocşii. Cum s-a ajuns la aceste diferenţe în calendar care pot ajunge chiar şi la cinci săptămâni?
Diferenţa calendaristică dintre Paştele occidentalilor şi Paştele orientalilor a apărut ca urmare a unor evoluţii istorice complexe şi îndelungate, precum şi coroborării calendarului solar cu cel lunar.
În Antichitate, au existat foarte multe diferenţe în prăznuirea Paştelui în lumea creştină. Astfel, în primele secole, creştinii din părţile Siriei şi Asiei Mici celebrau Paştele Crucii (moartea lui Hristos) la data de 14 Nisan, apoi Paştele Învierii (Învierea) la 16 Nisan. Deoarece serbau Paştele odată cu iudeii, adică la 14 Nisan, aceştia se numeau Quartodecimani. Cititi mai departe »

Au existat mai multe teorii cu privire la meniul Cinei cea de Taină. Leonardo Da Vinci ilustrează în celebra sa pictură că grupul mânca ţipar (peşte). Papa Benedict al XV-lea a afirmat în 2007 că la masă nu s-a mâncat miel, pentru că Cina cea de Taină s-a desfăşurat înaintea sezonului de tăiat miei. Alţii au sugerat că cina era Pesah, o sărbătoare religioasă evreiască.
Experţii ştiu din pasajele Bibliei că participanţii mâncau pâine nedospită şi beau vin, dar alte detalii sunt mai obscure.
Celebra pictură a lui Leonardo Da Vinci înfăţişează detalii uimitoare, unele descoperite abia recent, la ultima restaurare de la sfârşitul anilor ’90. Aceste detalii includ un fel de mâncare care pare scoasă din context: peşte la grătar cu felii de portocale. Deşi nu era un fel de mâncare comun pe vremea lui Iisus, ţiparul şi portocalele reprezentau un meniu des întâlnit în Italia secolului al XV-lea, în timpul lui Da Vinci. Cititi mai departe »

Ierusalim este oraşul care are cel mai mare număr de locuri sacre şi este considerat de mulţi centrul spiritual al lumii.
De asemenea, este unul dintre cele mai vechi oraşe din lume care are o importanţă însemnată pentru creştini, evrei şi musulmani, relatează The Vintage News.
În cursul istoriei sale milenare, oraşul a fost distrus, cucerit, reconstruit de nenumărate ori. Importanţa aceasta face ca unii credincioşi sau chiar turişti obişnuiţi să prezinte o condiţie numită de experţi sindromul Ierusalim.
Dr. Pesach Lichtenberg, psihiatru la spitalul Herzog din Ierusalim, a precizat că „sindromul Ierusalim este un fenomen în care oamenii care vizitează Ierusalimul sunt atât de copleşiţi de trăirile spirituale încât îi schimbă. Cititi mai departe »

Din momentul în care îl pupă pe obraz pe Iisus din Nazaret în Grădina Gheţimani, Iuda Iscarioteanul va fi cunoscut ca cel mai faimos trădător din istorie. Există însă mai multe enigme cu privire la motivul trădării.
Prin predarea lui Iisus autorităţilor, Iuda pune în mişcare seria de evenimente care devine fundaţia credinţei creştine: arestarea, procesul, moartea şi învierea, scrie History.
Există totuşi multe necunoscute despre Iuda, rămânând unul dintre cele mai enigmatice figuri în povestea lui Iisus. În ultimii ani, descoperirea Evangheliei după Iuda, un test gnostic care datează din secolul al II-lea, a făcut ca unii experţi să-i reconsidere rolul şi chiar că a fost acuzat pe nedrept de trădare.
Toate cele patru evanghelii canonice în numesc unul dintre cei 12 apostoli. Unii specialişti au asociat numele de Iscariot cu provenienţa lui, oraşul Kerioth, localizat la sud de Ierusalim. Cititi mai departe »

În ciuda diferenţelor mari în scopuri, ideologii şi stiluri de viaţă, liderii de cult au unele trăsături cheie în comun. Din studierea scrierilor, biografiilor şi relatărilor martorilor, cercetătorii au putut determina anumite caracteristici care sunt comune la oamenii din această categorie.
„Primul lucru pe care l-aş spune ar fi că probabil fiecare lider de cult este un narcisist, iar amploarea lui va avea efect asupra formării grupului”, a precizat Janja Lalich, cercetătoare în sociologie la California State University.
Cercetătorul se referă la un anumit tip de narcisism, numit şi „narcisism traumatic”. Spre exemplu, acesta nu este narcisismul unui star de film, care este plin de el şi inspiră admiraţia altora. Narcisismul traumatic are un efect negativ asupra altora, scrie Live Science.

Dragi prieteni,

Avem, din nou, bucuria de a asculta un Cuvânt, un Cuvânt special, Cuvântul lui Isus! Sunt chiar cuvintele lui Isus. Dorim să-l ascultăm din Evanghelia lui Matei 5,43-48:

„43 Ați auzit că s-a spus: ‘Să-l iubești pe aproapele tău și să-l urăști pe dușmanul tău!’ 44 Eu însă vă spun: iubiți-i pe dușmanii voștri și rugați-vă pentru cei care vă persecută, 45 ca să deveniți fiii Tatălui vostru care este în ceruri, care face să răsară soarele Său peste cei răi și peste cei buni și să plouă peste cei drepți și peste cei nedrepți! 46 Căci dacă îi iubiți pe cei care vă iubesc, ce răsplată aveți? Oare nu fac același lucru și vameșii? 47 Și dacă îi salutați numai pe frații voștri, ce faceți mai mult? Oare nu fac același lucru și păgânii? 48 Așadar, fiți desăvârșiți precum Tatăl vostru ceresc este desăvârșit!”

Una dintre caracteristicile definitorii ale Bisericii Romano-Catolice, este faptul că, spre deosebire de preoţii altor culte creştine, cei catolici nu se pot însura. Care să fie cauzele acestei reguli?
În Biserica Romano-Catolică se crede că actul celibatului pentru preoţi este impus încă de autoritatea apostolică. Din punct de vedere teologic, romano-catolicii vor să imite exemplul vieţii caste duse de Iisus Hristos, prin urmare în acest cult se crede că cel care doreşte să fie preot trebuie să se căsătorească doar cu Biserica şi să slujească exclusiv acestei insitituţii religioase, nu vreunei femei. Cititi mai departe »